joi. dec. 1st, 2022

Invizibilii – o cercetare în premieră despre grupurile vulnerabile din România

7 min read
  • Milioane de români fac parte din cel puțin unul dintre grupurile vulnerabile și invizibile din România; includerea lor în economia formală ar putea angrena contribuții cumulate la bugetul național de miliarde de lei în fiecare lună.
  • Provident Financial România oferă o sponsorizare de 100.000 de euro pentru un proiect de incluziune financiară și socială adresat grupurilor vulnerabile analizate în cadrul cercetării

București, 3 noiembrie 2022 – Peste 60% dintre români se autoevaluează negativ din punctul de vedere al valorii personale pentru societate și 8 din 10 spun că s-au simțit discriminați cel puțin o dată în viață. Mai mult, 86% dintre respondenți simt că le-a fost refuzat pe nedrept un credit cel puțin o dată în viață, inclusiv din cauza statutului lor social. Acestea sunt concluziile unei cercetări cantitative și calitative realizate de Novel Research și Izibiz la comanda Provident Financial România. Obiectivul acestei cercetări a fost de a extrage din tabloul general al populației României o imagine clară a categoriilor vulnerabile și invizibile din societatea românească, a problemelor pe care le au, dar și a posibilelor soluții. Studiul, care a analizat în profunzime șase grupuri vulnerabile, a mai relevat că frecvența discriminării percepute este de două ori mai mare la persoanele din grupurile invizibile.

În același timp, 57% din populația activă are încredere că va avea un trai decent după pensionare. Cu toate acestea, un procent similar simte că vârsta de pensionare este prea departe ca să se preocupe de pe acum și doar jumătate dintre respondenți se așteaptă să trăiască până la această vârstă și, deci, consideră că merită să pună bani deoparte pentru pensie.

Cele șase grupuri invizibile analizate au fost: fermierii de subzistență, micii antreprenori, familiile monoparentale, muncitorii la negru, șomerii cu vârsta între 55 și 64 de ani și pensionarii în risc de sărăcie și excluziune socială.

Potrivit datelor obținute din cercetare, milioane de români fac parte din cel puțin unul dintre aceste grupuri și includerea lor în economia formală ar putea angrena contribuții cumulate la bugetul național de aproximativ 4 miliarde de lei lunar.

„Credem cu tărie că situația socială nu ar trebui să împiedice oamenii să acceseze o formă legală de finanțare. O bună parte dintre clienții noștri iau pentru prima dată un credit chiar de la noi, iar acest lucru îi ajută ulterior să ia împrumuturi și din altă parte: mai bine de 30% dintre clienții noi de anul trecut nu aveau niciun istoric de creditare și, în fiecare an, mii de clienți ies din portofoliul nostru prin refinanțări la alte instituții financiare. Acesta este rolul pe care vrem să îl jucăm în industria financiară din România și simțim că avem atât responsabilitatea, cât și capacitatea de a contribui la creșterea conștientizării problemelor cu care se confruntă grupurile vulnerabile și invizibile din societatea românească, inclusiv din perspectiva accesului la produse și servicii financiare. Separat, punem la bătaie un grant în valoare de 100.000 de euro, destinat unui program menit să ajute categoriile invizibile din România să își îmbunătățească nivelul de trai, oferindu-le cunoștințele și încrederea de sine de care au nevoie pentru a merge înainte,” a spus Florin Bâlcan, Director General Provident Financial România.

 

 

Cine sunt adulții din categoriile sociale vulnerabile?

 

Fermierii de subzistență. În prezent, în România sunt peste 548.000 de ferme de subzistență, care generează un venit brut pe gospodărie de 553 de lei. În ciuda faptului că fermierii de subzistență sunt percepuți pozitiv de către societate și că produsele lor sunt considerate mai bune și mai ieftine decât cele din supermarket, ei se consideră una dintre cele mai precare categorii sociale. Cercetarea a relevat că, pentru a-și îmbunătăți nivelul de trai, membrii acestui grup au nevoie de competențe de management și de înțelegere a legislației, alături de resursele necesare pentru a crește gradul de asociere și pentru a accesa piețe cu un flux de desfacere constant.

Micii antreprenori. 36% dintre români spun că au folosit cel puțin o dată servicii livrate de antreprenorii din zona de gig economy. 84% dintre români au o părere foarte bună despre antreprenori, procent care crește la 91% în rândul tinerilor. În egală măsură, antreprenorii au cel mai ridicat nivel de stimă de sine, însă se simt printre cei mai discriminați dintre toate segmentele sociale analizate, alături de muncitorii la negru.

În România sunt peste 272.000 de familii monoparentale, iar părinții singuri resimt o presiune foarte mare de timp: sunt stresați că nu sunt suficient de mult alături de copii, dar, în același timp, au nevoie să fie integrați pe piața muncii cu normă întreagă pentru a face față cheltuielilor. Astfel, principala problemă identificată la această categorie este lipsa instituțiilor care pot asigura supravegherea copiilor în condiții accesibile sau incompatibilitatea dintre programul acestora și programul obișnuit de muncă.

La nivel declarativ, 19% dintre respondenți cunosc pe cineva care lucrează la negru și, potrivit estimărilor, sunt peste 537.000 de persoane care prestează muncă nedeclarată. La nivelul anului 2022, economia informală a României este estimată la 29,03% din PIB. Cei care fac parte din această categorie nu au acces la servicii sociale sau de sănătate, iar cei mai mulți trăiesc de pe o zi pe alta și au dificultăți în a beneficia de sprijin financiar sau în a participa la cursuri de pregătire pe termen lung. Din punct de vedere socio-demografic, riscul de a lucra la negru este semnificativ mai ridicat în rândul bărbaților, al tinerilor, în București și în urbanul mare (peste 200.000 de locuitori), dar și al familiilor monoparentale. Lucrătorii la negru, alături de fermierii de subzistență înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere în sistemul de pensii (56%).

Peste 78.000 de români care au între 55 și 64 de ani sunt șomeri și jumătate dintre ei nu știu nimic despre cât va fi cuantumul lunar al pensiei lor, deși sunt aproape de vârsta de pensionare. În plus, 44% dintre cei din acest segment de vârstă preferă să aibă un stil de viață mai bun astăzi decât să economisească pentru pensie. Șomerii din această categorie au cea mai mare dificultate în a-și găsi un loc de muncă și au cel mai mic nivel de înțelegere asupra modului de funcționare a sistemului de pensii. O mare parte a categoriei șomerilor de peste 55 de ani duce lipsa unor competențe relevante pentru piața actuală a muncii, precum competențele digitale și cele de navigare prin procesul de angajare și de gestionare a relației cu angajatorul. În lipsa unui partener de mediere a procesului, pot ieși cu greu din categorie, relevă concluziile cercetării.

Dintre cei peste 5 milioane de pensionari, 1,46 de milioane au un venit lunar de 1.122 de lei și sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială. 56% dintre români au încredere puțină și foarte puțină în faptul că sistemul de pensii de stat le va asigura un trai decent. Mai mult, gândindu-se la capacitatea lor de a-și asigura un trai decent la pensie, mai bine de 4 din 10 români au puțină și foarte puțină încredere că vor reuși. Dincolo de lipsa de bani, pensionarii în risc de sărăcie și excluziune socială simt amplificat și alte probleme care vin odată cu vârsta pensionării: lipsa de resurse economice și materiale suficiente; lipsa de respect și de susținere din partea celorlalți; lipsa de oportunități de socializare și de petrecere a timpului liber; accesul la servicii de îngrijire.

Studiul a fost realizat în perioada aprilie – septembrie 2022 printr-o metodologie riguroasă, care a presupus trei etape: etapa de desk research, pentru configurarea grupurilor țintă, prin aplicarea unui chestionar online pe 800 de respondenți prin care au fost evaluate gradul de influență față de puterea politică și gradul de favorabilitate de care se bucură în fața societății; cercetarea calitativă – 24 de interviuri în profunzime cu persoane din fiecare grup țintă și ONG-uri implicate în acțiuni dedicate grupurilor țină; cercetarea cantitativă a presupus 1.000 de interviuri față în față, eșantion reprezentantiv la nivel național.

Despre Provident Financial România

Provident Financial România face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), cel mai mare furnizor de credite la domiciliu din lume. Grupul are 1,7 milioane de clienți în 7 țări din Europa, precum şi în Mexic și Australia. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din Europa Centrală și de Sud-Est și companie internaţională listată la Bursa din Londra. Din 2006, Provident a investit în România peste 376 de milioane de euro și a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de peste 114 milioane de euro. Provident dezvoltă și susține diverse proiecte de responsabilitate socială – programe de educație financiară, dezvoltarea tinerelor talente, sprijinirea grupurilor defavorizate – în care a investit până acum peste 1,2 milioane de euro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *