lun. mai 20th, 2024

Memoria și cum obișnuiam să stocăm date. O scurtă istorie a modalităților de stocare

4 min read

Cât de multe date poți purta cu tine în orice moment? De-a lungul secolelor, am păstrat amintirile și informațiile importante prin înregistrarea lor pe o varietate de suporturi: de la sfori înnodate, tăblițe de lut, pergamente, manuscrise, cărți, cartele perforate și HDD-uri până la cele mai recente SSD-uri. Să ne uităm la modul în care nevoile omenirii și abilitățile noastre s-au schimbat de-a lungul anilor.

Primul exemplu cunoscut de stocare a datelor îl regăsim în anul 9.000 î.Hr. În anii 1960, arheologii au descoperit ceea ce este cunoscut sub numele de Osul din Ishango. Tibia unui babuin și crestăturile sale din cuarț erau folosite pentru calcule simple și ilustrează modul în care oamenii colectează date de milenii, prin marcarea numerelor relevante pe un băț sau alt obiect lung.

Dar să mergem mai departe, la sfârșitul secolului al IV-lea î.Hr. și la cea mai faimoasă colecție de cunoștințe din lumea antică: Marea Bibliotecă din Alexandria. Există o concepție greșită că resursele sale au fost arse în timpul asediului orașului de către Gaius Iulius Cezar. Colecția de pergamente, sau cel puțin o parte semnificativă a acesteia, se pare că a supraviețuit incendiului, după cum semnalează toate indiciile. Iar biblioteca se pare că s-a prăbușit în jurul secolului al III-lea d.Hr., ca urmare a subfinanțării și neglijării. Putem spune că aceasta conținea tot ceea ce lumea antică ajunsese să știe. Dar ce înseamnă asta? Ce cantitate de date era stocată pe coasta Egiptului?

Se estimează că Alexandria avea între 40.000 și 400.000 de pergamente. În medie, este nevoie de aproximativ 34 KB de memorie pentru a stoca pe un computer una dintre cele douăzeci și patru de cărți ale Iliadei. Să considerăm că aceasta este echivalentul unui pergament din Marea Bibliotecă. Putem estima că Alexandria avea între 1,3 și 13 GB de spațiu de stocare, în funcție de numărul presupus de manuscrise din colecție. Doar un pic mai mare decât o unghie, unitatea flash USB Samsung Fit Plus poate stoca până la 256 GB de date, astfel încât să poți stoca de mai multe ori toate cunoștințele deținute de cei din lumea antică, menționate mai sus, și să îl porți în buzunar.

Desigur, invenția literelor mobile și dezvoltarea tiparului au făcut posibilă extinderea semnificativă a colecțiilor bibliotecilor. Cercetătorii au comparat pergamentele din Alexandria cu 100.000 de cărți moderne. Între timp, cea mai mare bibliotecă din lume, colecția Congresului S.U.A., conține 170 de milioane de articole, stocate pe suporturi variate. Dimensiunea acestor date este estimată la aproximativ 10 petabyți (10 milioane GB).

Prima miniaturizare a datelor a avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea. Cartelele perforate au fost folosite pentru înregistrarea rezultatelor recensământului din 1890 din S.U.A. La începutul anilor 1950, benzile stocau 2 milioane de cifre per tambur. Memoria utilizată pentru rachetele Apollo a fost de 74 KB. A fost o soluție doar pentru citire, nu și pentru stocarea datelor și totul a fost realizat manual, chiar artizanal.

Odată cu dezvoltarea internetului și adoptarea pe scară largă a computerelor, oamenii a început să creeze și să adune cantități inimaginabile de date. În 2023, se estimează că au fost creați 120 zettabyți (1 zettabyte este 1 milion de milioane de petabyți) de informații noi, de 60 de ori mai mult decât în 2010. Până în 2025, este de așteptat ca această cifră să crească la 181 zettabyți.

Există un motiv în spatele nenumăratelor metode de stocare pe care le-am folosit de-a lungul secolelor. Creierele noastre nu sunt de încredere, deși oamenii de știință au calculat că sunt capabile să stocheze 2,5 petabyți de date. Fie că este vorba de un nod pe o sfoară, o notă sau o unitate portabilă modernă, suporturile externe fac viața mai ușoară prin păstrarea datelor organizate și accesibile. Aceasta din urmă îți permite să iei cu tine multe lucruri, modelele Samsung T9 oferind până la 4 TB de spațiu de stocare și încăpând, de asemenea, în buzunar (sunt cu mult mai mici decât un telefon mobil, cu o lățime și o înălțime asemănătoare cu acelea ale unei cărți de vizită). Evoluția modalităților de a stoca cifre și amintiri importante ne arată cât de departe am ajuns față de timpurile în care ne bazam pe oasele de babuin.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *